Simpalsenilor li s-a urât de viața în oficiu: gulerașe scrobite, cămăși albe, de aceea s-au avântat în cel mai murdar eveniment al anului – Glodiator (ați înțeles bine, GLODiator). Cursa a avut loc pe 5 august. I-am întrebat pe participanți, prin ce au trecut, ce i-a impresionat și ce li s-a întipărit în memorie cel mai mult (înafară de glod). Mai jos vă prezentăm o selecție de fraze și poze, cele mai sugestive din câte au fost.
“Păi n-am avut timp să-mi fac griji, căci deja obosisem de jetul lui Voloșin în fața mea.“
Dionis. Lucrează la calculator. Un adevărat zeu.
“Când rămâi blocat cu picioarele în glod, îți pierzi acolo nu doar adidașii, te pierzi pe tine însuți.”
Andrian. Electronist. Acum nu vorbim de muzică.
“Eu am alergat purtând rochiță. Rochița a rămas întreagă.”
Sașa Brînzari. Fetița în rochiță.
“Chiar vreți să auziți cum glodul scârțâie pe dinți?”
Dima Maimescu. Răspunde (și adresează) întrebări stranii.
“Mă temeam că voi muri acolo între anvelope.”
Nastea Ilyicheva. Recrutează viitori simpalseni.
“Credeam că sânii mei vor ajunge la finiș înaintea mea și vor primi medalie.”
Sonya. Frumoasă. Și nu mai contează ce face în companie.
“O băltoacă de glod m-a transformat într-un pisoi abia născut. M-a salvat o femeie.”
Pașa Bezuglîi. Scrie cod, nu cot.
“N-am crezut niciodată că voi scoate glod din ASTFEL de locuri greu accesibile.”
Nadya Bacal. Scrie mai ghine decât vorbește.
Au ajuns la finiș și au primit medalii bine-meritate doar cei care nu s-au temut să dea cu fața în glod și să-și păteze reputația. Cum se zice pe la noi la Simpals până-n zilele noastre – de la erou la zero! 😉