Ce te-a motivat să începi o carieră în IT, deși nu aveai experiență anterioară?

Acum șapte ani făceam muncă fizică, dar visul meu a fost întotdeauna să lucrez la Simpals. Am fost atras de libertate, de atmosfera de prietenie care domnea în această companie, de tinerii ambițioși și de proiectele inovatoare. Dorința de a face parte dintr-o astfel de echipă și oportunitatea de a-mi realiza ideile m-au determinat să încep o carieră în IT, deși nu aveam experiență.

Ce cunoștințe despre programare aveai la început?

Am pornit de la zero. Totul părea complicat. La început, am colaborat cu mai multe proiecte, cum ar fi Afisha, Point, Stiri, iar ceea ce vedeam în practică era foarte diferit de ceea ce învățasem la cursuri, fapt care adăuga și mai multă confuzie. Dar tocmai prin practică și prin lucrul la proiecte reale am început treptat să înțeleg programarea. 

Cu ce dificultăți te-ai confruntat și cum le-ai depășit?

Calea mea n-a fost deloc ușoară: am început ca moderator și abia după cinci ani am decis să devin programator. Alegând între backend și frontend, mi-am dat seama că frontendul mi se potrivește mai bine, pentru că puteam vedea practic imediat rezultatul muncii mele. Principala provocare a fost să găsesc timp pentru învățare — având un program încărcat în suport tehnic, am început să mă trezesc la 5 dimineața pentru a urma cursuri. Această abordare m-a ajutat să mă concentrez și să obțin primele succese.

Cum te-ai dezvoltat ca Frontend Developer? 

La început, adesea interacționam direct cu managerul de produs, dar această abordare ducea uneori la confuzie și neînțelegere a sarcinilor. Cursurile pe care le-am urmat m-au ajutat să definesc direcția și vectorul pe care să merg, dar s-a dovedit că task-urile puteau fi rezolvate în mai multe feluri. Când a venit Andrei în proiectul Point, mi-a explicat multe procese într-un limbaj mai accesibil și asta mi-a simplificat activitatea.

Cât de important pentru tine a fost sprijinul echipei?

Mentoratul a jucat un rol esențial. Vadim Cebotari a devenit mentorul meu. La început lucram doar noi doi, iar eu am învățat multe datorită experienței și sfaturilor sale. Unul dintre primele noastre proiecte majore a fost rescrierea aplicațiilor Point și Știri. A fost o etapă dificilă, dar extrem de importantă, care a pus bazele pentru dezvoltarea mea ulterioară. După un an, aveam deja o echipă, iar munca a devenit și mai productivă prin eforturile de colaborare și schimbul de cunoștințe.

Când ai simțit prima dată că poți duce la bun sfârșit un proiect și că poți aduce o contribuție reală? 

Această senzație nu a apărut imediat. De fapt, a fost condiționată de depășirea „sindromului impostorului” (sindromul impostorului = o senzație de nesiguranță legată de realizările profesionale) și de adaptarea constantă la schimbări.

Frontend-ul evoluează rapid, așa că este important să urmărești noutățile, să filtrezi informațiile și să alegi instrumentele care sunt într-adevăr utile. Actualizarea periodică a codului și a abordărilor m-a ajutat să câștig încredere, iar adaptarea la schimbare m-a ajutat să aduc contribuții semnificative la proiecte.

Ce soft skills te-au ajutat cel mai mult în dezvoltarea profesională?

De-a lungul timpului, am observat cum mi s-au schimbat calitățile personale. Au fost momente când ceva nu a funcționat și am vrut să renunț. Căutam pilula magică — o cale simplă de a rezolva toate problemele — dar am înțeles că succesul necesită perseverență și o abordare sistematică. Răbdarea și persistența au devenit abilități cheie care m-au ajutat să merg mai departe. 

Ce sfat le-ai da celor care vor să devină Frontend Developeri de la zero?

Nu renunțați, chiar dacă vi-i greu și vi-i frică! E normal să comiteți greșeli. Mergeți până la capăt, nu căutați soluții rapide. Perseverența și consecvența vă vor ajuta să vă dezvoltați și să deveniți profesioniști.