Impactul timpului- totul începe de la un sunet de la telefonul mobil.

Sunetul de la telefonul mobil al lui Master nu era ceva inedit, dar nici ceva obişnuit nu era, pentru că el nu mă telefona foarte des.

– Da, Dumitru? – am răspuns eu timid.

– Salut!-o voce plină de viaţă s-a auzit în telefon.- Vin-o la noi! Avem o idee!

“Vom bea rachiu!”- am înţeles şi m-am dus să ascult ideea.

– Idea este că …i-a dat ţeapă cu rachiul Voloşin- Vom produce un desene animate- 3D. Primul în Republica Moldova. Avem nevoie de un scenariu!

– Ce tip de scenariu?- am întrebat eu, serios.

– Totul este foarte simplu. Acest desene animate nu trebuie să reprezinte Moldova, dar… să fie, de exemplu, despre balcani.

“Ţiganii”- mi-a venit în minte .

– Desene animate- tridimensional…

“Probabil că pentru scenarist este indiferent e 3D sau nu este 3D, acest desene animate”- m-am gîndit eu.

– Fără discuţii. Totul trebuie să fie clar,- a continuat să-şi expună ideea.

“Daaa…Eu altceva decât dialoguri nu am scris nimic…”

– Ai cîteva idei?- am întrebat eu hotărât, viitorul regizor.

– Ţiganii- am spus eu, timid

– Ce, ţiganii?- a întrebat el mai ferm.

– În general, Balcanii- nu foarte clar, am răspuns.

– Aaaa…- a înţeles regizorul.- Ei..şi ce, dacă ţiganii? Doar ca fără: ghicit, stupefiante şi ceva de genul acesta.

– În general: cal, stepă, şatră…- Poate încercăm să furăm calul…

– …

Şi, a început brain storming-ul (discuţiile aprinse). Zi şi noapte, mai mult de o lună. Ideile veneau neluând în considerare logica şi raţiunea.

– Şi, pentru ce a plecat el acolo, aaa…? Pentru ce?

– De unde pot să ştiu eu? Poate e un prost…

– Cu potcoava calului poate ucide pe cineva!

– Nu trebuie! E prea crud! Mai bine ar fi să se înceapă pe câmp naşterea.

– Cimitir! Avem nevoie de un cimitir.

– Pentru ce?

– În primul rînd, e frumos… Cimitir şi fântână!

– De ce fântână?

– Dar, de ce nu?

– Lasă ei să te aducă, dar acolo sunt roţi?

– Să fie adus în cimitir…

– Dar la cimitir gardul e din roţi.

– Şi din piatră – Ataman!

– Dacă din roţi- pe piatra Michelin.

– Avem o idee genială! Hai, mai bine ei să zboare şi să ajungă în lumea morţilor ( sau: “în lumea celor care nu cuvântă”, “în lumea celor care au trecut în nefiinţă”)!

– Pentru ce?

– Nu ştiu… E frumos şi neobişnuit!

– Dar şatra pleacă…

– Iată un indicator: “De la cer 50 km şi apoi săgeata în sus”.

– Şi, fântâna?

– Pentru ce fântâna?

– Frumos!

– Lasă ei să bea!

– Lângă fântână!

– De ce lângă fântână?-lasă să bea lângă fântână!

– Desigur, să bea. Doar că noi nu vom arăta aceasta în desene animate.

– De unde a apărut câinele? Iniţial, nu era niciun câine!

– Nu se poate să nu fi fost câini. Ei sunt oriunde!

– Alo! Vom avea şi un curcan!

– Felicitări!

– Cum ţi se pare ideea?

– Ce fel de curcan la trei de noapte?

– E foarte haios astfel! Nu prea bine. Mâine îţi vom povesti.

– Şi el va da cu piciorul curcanului-babams!

– Nu se poate. E inuman.

– Dar să furi de la ţărani calul, e omenesc?

– Cum, îi îngroapă pe cai?

– Îi îngroapă.

– Le pun şi cruce?

– Ce-i cu tine? Cai în credinţă ortodoxă?

– Ce le pun?

– Muzică uşoară!

– Ce face curcanul în acest timp?

– Casuţă pentru păsări

– Ce fel de casuţă pentru păsări?

– Le va crea curcanul.

– Pentru ce?

– El e pasăre!

– Ooo… trebuie să finisăm pentru azi.

– Hai să începem de la început.

– Nu avem un început.

– Şi Gherasim aşa…

– Ce-i cu Gherasim?

– Acel care e Teodor!

– Şi pe stejar- căpăstru, bici,scoabă…

– Set de sado-maso al calului

– Şi plugul!

– Şi fântâna!

– Şi, ce e cu fântâna aceasta? Pentru ce?

– Noi am desenat-o deja! Ce să se piardă?

– Şi, când ei se tamponează în stejar?

– Pentru ce?

– În ce să se tamponeze?

– Şi, el singur va căra? El doar înţelege că nu va putea. E prost?

– De exemplu, tu ai un dulap. Greu, sigur că nu îl poţi ridica. Ce faci? Cauţi ajutor sau totuşi încerci singur?

– Bine. Nu e prost.

– Ploaie!

– Nu avem ploaie în scenariu.

– Ploaia e dispoziţie!

– Dar când omul cară in locul calului? Aceasta nu e dispoziţie?

– Lasă-mă să ghicesc…Şi, ploaia deja aţi desenat-o?

– Aha. Ce să se piardă acum?

– Şi el se duce într-acolo…

– Şi ce face acolo?

– Nu îmi pasă. Lasă să facă ce vrea.

– Şi îi roteşte pe o sfoară!

– El, doar a tăiat sfoara?

– Daaa .lasă să fie legat cu două sfoare!

– Dar ce? E interesant…

– De ce? îmi place….

– Faine… faine… faine…

– Confirmăm scenariul?

– Îl confirmăm.

– Alo? Noi am schimbat aici totul… Poţi să vii?

Munca depusă la acest scenariu a fost o plăcere pentru mine. Pentru astfel de momente a meritat. Chiar dacă şi nu am băut rachiul.